Nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care este pusă și care este Isus Cristos!

o biserică cristocentrică

Resurse Scrise

Paștem oițe sau distrăm capre?

​

După cum mă cunoașteți prea bine, am rămas un „nostalgic” în ale creștinismului și cred cu tărie că biserica primară a fost, este și va fi cel mai adevărat și mai autentic exemplu atunci când vine vorba de lucrarea lui Dumnezeu, mai precis - evanghelizare, echipare și trimitere. La fel de nostalgic am rămas și în ceea ce privesc lucrările multor oameni care și-au dedicat întreaga lor viață în slujba Evangheliei și de dragul lui Isus, fără rezerve, lăsând astfel în urma lor o mărturie vie și un exemplu care vorbește și astăzi despre ce și cum să facem lucrarea lui Dumnezeu pe acest pământ.

​

Aș putea să-i menționez pe foarte mulți dintre ei, dar cu permisiunea dvs am să-i trec în revistă doar pe doi dintre aceștia. Primul este John Wesley iar cel de al doilea este Charles Spurgeon. John Wesley s-a născut pe 17.06.1703 la Epworth, Lincolnshire, Anglia. A fost „trezit” de Duhul Sfânt, trăind mai apoi într-o căutare continuă a voii lui Dumnezeu, predicând mii de mesaje biblice, prin viu grai sau scrieri și care credea că sfințirea totală în viața unui creștin adevărat este posibilă. Printre lucrările lui Wesley aș putea enumera câteva pe care le-am studiat împreună cu Biserica Cristocentrică Maranata pe care o păstoresc și care au fost ziditoare și de mare ajutor pentru noi: Aproape Creștin, Mântuirea prin Credință, Îndreptățirea prin Credință, Dreptatea Credinței și lista poate continua… Despre Spurgeon, născut pe 19.06.1834 în Kelvedon, Essex, Anglia, sunt tot atâtea de spus ca și în cazul lui Wesley. Însă, ce mă impresionează cel mai mult este că a predicat primul sermon la vârsta de 16 ani și doar 3 ani mai târziu la numai 19 ani ai săi, Spurgeon era deja păstorul bisericii New Park Street din Londra. După încă 3 ani de zile, timp în care a predicat mii de predici, dintre care foarte multe erau tipărite și publicate săptămânal ca să fie citite mai târziu de către iubitorii Sfintelor Scripturi, aș mai putea menționa că a predicat în fața unei audiențe de aproape 24.000 de oameni, înainte ca microfonul să fi fost inventat și disponibil. Mesajele acestor oameni dedicați Domnului, se înrădăcinau în inimile autorilor încă de la începutul predicilor. Sper să mai avem, mulți dintre noi, o inimă sensibilă spre Cuvântul lui Dumnezeu și chiar de la începutul acestui sermon, Duhul Sfânt să copleșească inimile noastre prin Adevăr!

​

Astăzi, cu permisiunea dvs, aș dori să vorbesc despre Charles Spurgeon, mai concret să-i transcriu unul dintre mesajele scrise și publicate, cu dedicație pentru fiecare dintre voi, cei care ați rămas creștini sinceri cu Dumnezeu, indiferent din ce denominație biblică faceți parte! Îți fac astăzi o chemare la creștinismul adevărat, care pare eclipsat în viața multor creștini, și care din nefericire se stinge ușor dar sigur în viața societății noastre contemporane.

​

Adoptarea metodelor necreștine după cerințele lumești, sub pretextul „vremurile se schimbă” și a entertainment-ului religios după plăcerea celor din jur, a ajuns pe culmi de succes în foarte multe biserici (dacă se mai pot numi biserici). Am fost și sunt întru totul de acord cu foarte, foarte multe dintre activitățile sociale, caritabile și generoase din societatea noastră, la care am participat și voi participa ori de câte ori va sta în puterea mea. Însă, orice fel de activitate organizată de biserica lui Cristos în scopuri umanitare, întotdeauna trebuie să aibă ca scop primordial: hrănirea oițelor spre creșterea lor spirituală și nu distracția caprelor într-un spectacol religios. Dar haideți mai bine să ascultăm cuvintele lui Spurgeon:

​

Paștem oițe sau distrăm capre?

​

Printre creștinii declaraţi s-a furișat un rău atât de bătător la ochi şi de obraznic, încât chiar şi cei mai miopi îl pot vedea. În ultimii câţiva ani s-a răspândit cu repeziciune, ca drojdia care lucrează până ce s-a dospit tot aluatul. Rareori a insuflat Satan bisericilor ceva mai viclean şi mai abil, anume că este o parte a misiunii lor aceea de a oferi oamenilor distracție, pentru a-i putea câștiga. Mărturia Bisericii şi-a pierdut tot mai mult profunzimea și a devenit tot mai superficială. Puritanii încă vorbeau pe şleau, fără înconjur. Apoi omul a devenit indiferent şi n-a mai luat chiar aşa în tragic influenţele lumeşti. Curând, ele au fost tolerate la marginea bisericilor. Astăzi sunt instituite oficial cu argumentul că, în felul acesta, se pot atinge marile mase.

​

La aceasta răspund în felul următor:

În primul rând, nu rezultă nicăieri în Scriptură că ţine de însărcinarea Bisericii creştine faptul de a oferi oamenilor distracţie. Dacă lucrul acesta ar ţine de lucrările spirituale, oare nu l-ar fi amintit Cristos? El a spus: "Duceți‑vă în toată lumea și vestiți Evanghelia la orice făptură!" (Marcu 16:15). Este suficient de limpede. La fel de limpede ar fi fost dacă ar fi adăugat: "...şi oferiţi distracţie celor care nu primesc Evanghelia cu mare interes". Dar nu găsim asemenea cuvinte. Se pare că El nu Se gândea la aşa ceva. Să luăm un alt pasaj: "Și El i‑a dat pe unii apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, pentru echiparea sfinților în scopul lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos,” (Efeseni 4:11-12). Unde să-i încadrăm pe mucaliți?(oameni care știu să stârnească râsul) Duhul Sfânt nu-i menționează. Au fost oare profeţi persecutaţi pentru că nu i-au făcut pe ascultători să râdă sau pentru că au refuzat să facă lucrul acesta? (...)

​

În al doilea rând, oferirea de distracție este în contrast direct cu învățătura şi cu viaţa lui Cristos şi a tuturor celorlalți apostoli. Care a fost atitudinea Bisericii faţă de lume? "Voi sunteți sarea..." (Matei 5:13), nu bomboana! Sarea este respinsă, nu înghițită (cu plăcere). Cuvintele lui Cristos au fost scurte şi dure: ,,Lăsaţi morţii să-şi înmormânteze morţii" (Matei 8.22); Isus credea aceasta cu o seriozitate sfântă! De-ar fi introdus Cristos mai multe elemente vesele şi plăcute în predicile Sale, nu Și-ar fi pierdut popularitatea în incidentul din Ioan 6:60-69 - Nu citesc deloc că El ar fi spus: ,,Fugi după ei, Petre, şi spune-le că de mâine dimineață vom pune un alt fel de serviciu religios, atractiv, cu o predică scurtă. Vom pregăti mulțimii o seară plăcută. Spune-le că se vor simți bine. Repede, trebuie să-i aducem cumva încoace pe oameni!” Lui Isus Îi era milă de păcătoși, El a suspinat şi a plâns din cauza lor, dar n-a încercat niciodată să-i distreze. În zadar va căuta cineva în Epistole Evanghelia distracției. Mesajul sună: ,,Ieşiţi [din lume], rămâneți afară şi păstrați-vă curaţi de ea!" (...) Primii creștini aveau o încredere nesfârșită în Evanghelie şi nu aveau nevoie de alte arme. După ce Petru şi loan au fost arestaţi din cauza predicilor lor, Biserica s-a strâns la rugăciune [Fapte 4]. Dar, în cererea ei, n-a spus: ,,Doamne, dă robilor Tăi ca, prin distracția inofensivă şi chibzuită pe care o oferim acestor oameni, să le arătăm ce veseli suntem noi creștinii".

​

Ei nu s-au lăsat opriţi în a-L vesti pe Cristos; ei nu aveau timp să organizeze distracții. Împrăștiați de persecuție, s-au dus pretutindeni şi au predicat Evanghelia. Ei şi-au pus lumea-n cap. Aceasta e deosebirea faţă de noi, creștinii de azi. "0, Doamne, Te rog să cureţi Biserica de toată putreziciunea şi absurditatea cu care a împovărat-o diavolul şi să ne readuci la metodele apostolilor!” În fine:"Distracția creștină" nu-şi nimerește ținta. Ea pricinuiește tinerilor convertiţi pagube pustiitoare. Să se scoale cei nepăsători şi batjocoritori, care îi mulțumesc lui Dumnezeu că Biserica le-a venit în întâmpinare la jumătatea drumului, şi să depună mărturie. Să ia cuvântul cei trudiţi şi împovărați, care au găsit pace prin concertul "creștin". Să se ridice alcoolicii care au primit impulsul decisiv la convertire prin piesa "creștină" de teatru. Nimeni nu se va ridica. Evanghelizarea prin distracție nu duce pe nimeni la convertire.

​

Ceea ce avem astăzi nevoie este studiul cu încredere [al Cuvântului lui Dumnezeu], împreună cu o viaţă spirituală serioasă, în care una crește din cealaltă, ca fructul din rădăcină. Avem nevoie de învățătură din Cuvânt, care să ne impresioneze în aşa fel mintea şi inima, încât să ne aprindem şi să ardem. Acestea fiind spuse, naște o întrebare personală pentru tine: - Ce vei face tu

​

Răspunsurile sunt foarte puține. Poți să crezi (precum Eva) că orice „mișcare nouă din Eden” sau orice „show religios” este voia lui Dumnezeu, sau să crezi exact opusul (precum Spurgeon) și să te întorci pe Calea pe care mulți predicatori au părăsit-o: hrănirea oițelor spre creșterea lor spirituală. John Wesley a spus: Toate bisericile și religiile care nu răspund acestui scop, care nu realizează acest lucru, și anume: înnoirea sufletului nostru după chipul lui Dumnezeu și după asemănarea Celui care l-a creat, nu sunt altceva decât o biată farsă și o simplă parodiere a lui Dumnezeu, spre distrugerea propriului său suflet...

​

Sper să mai existe în mijlocul societății noastre, preoți, păstori, lideri și părinți spirituali care nu numai că „vor suporta învățătura sănătoasă” ci o vor iubi, dăruind-o tuturor oamenilor, dar în mod special celor pe ei îi conduc sau îi păstoresc în dragoste. Acesta a fost și cazul apostolului Pavel care îi scria lui Timotei, copilul său în credință:

​

"Te rog fierbinte înaintea lui Dumnezeu și a lui Cristos Isus, Care urmează să judece viii și morții, și ținând seama de venirea Lui și Împărăția Lui: predică Cuvântul, fii pregătit la momentul potrivit sau la cel nepotrivit, corectează, mustră, îndeamnă cu toată răbdarea și învățătura! Căci va veni vremea când oamenii nu vor suporta învățătura sănătoasă, ci își vor îngrămădi învățători după poftele lor, ca să le gâdile auzul. Își vor întoarce auzul de la adevăr și se vor duce după mituri. Însă tu fii treaz în toate lucrurile, îndură suferințele, fă lucrarea unui evanghelist, împlinește‑ți slujba!” - 2 Timotei 4:1-5

​

​

Dacă vă pot fi de folos cu ceva, voi sta la dispoziția dvs. Un studiu biblic, un seminar pentru lideri slujitori sau o predică pentru congregația pe care o păstoriți. Pentru mai multe informații, mă puteți contacta pe adresa de mail: office@cristocentrica.ro

​

​

​

Cu o deosebită considerație,

Pastor Dinu Petrache

Toate drepturile sunt rezervate

www.cristocentrica.ro

2018